CETATEA GARVAN DINOGETIA

Dinogeţia, cetate romană şi bizantină este situată pe o mică insulă (Popina) numită nu întâmplător de localnici ,,Bisericuţa”.

Aşezarea a beneficiat de o poziţie naturală dominantă, cu vizibilitate spre malul stâng, fiind înconjurată de ape (gârlele şi bălţile pe care Dunărea le formează în dreapta marelui cot din faţa oraşului Galaţi), dispunea de avantajul unei apărări naturale şi de mari bogăţii asigurate de pământ şi ape: produse agrare, vânat, peşte.

Ruinele de pe popina Bisericuţa-Garvăn au fost semnalate încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Numele ei a fost menţionat pentru prima dată de Ptolemeu în cunoscuta sa lucrare ,,Geographia” (sec. II e.n.). Iniţial aşezare geto-dacică şi apoi romană a fost ridicată în timpul împăratului Diocleţian (285-305 d.Hr.).

Distrusă în 559 e.n. de un trib huno-bulgar, fortificaţia este refăcută după 971 când, sub împăratul Ioan Tzimiskes, învingător în luptele cu Sviatoslav al Kievului, Dobrogea reintra în stăpânire bizantină. Din acel moment cetatea de la Dinogeţia se integra în circuitul economic al Imperiului Bizantin.

Pentru aproape 3 secole (971 - începutul secolului al XIII-lea), aşezarea fortificată şi-a revenit, în afară de incinta parţial reparată, singura construcţie de zid era bisericuţa (sec. XI-XII) din mijlocul cetăţii. Din cetatea existentă în sec. VI se păstrează zidul de incintă, gros de 3 m, străjuit de 14 turnuri. În incintă se află ruinele unei bazilici, cea mai importantă şi cea mai veche de pe teritoriul ţării noastre, unelte agricole şi casnice şi fortificaţii care indică rolul militar al cetăţii.

După 1990 au fost începute lucrări de restaurare.