GHID TURISTIC AL LITORALULUI ROMANESC

Dobrogea este un habitat istoric şi geografic care face parte din teritoriul României, este situată în sud-estul ţării, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră.

Din punct de vedere administrativ cuprinde judeţele: Tulcea şi Constanţa. Regiunea era cunoscută în trecutul istoric sub numele de Dacia Pontică sau Sciţia Minor. Habitatul istoric şi geografic se prelungeşte în Bulgaria unde cuprinde două judeţe Dobrici şi Silistra, oraşele Bazargic şi Silistra.

Va putem propune un traseu:

CONSTANTA - ADAMCLISI - OSTROV

Traseul are o lungime de 133 km, in lungul DN 3 si parcurge Valea Carasu, Podisul Cobadin si Podidul Oltinei.

Obiective:

• Satiunea de cercetari pentru cresterea ovinelor Palas, aflata imediat la iesirea din orasul Constanta. A fost infiintata in 1897 si este cunoscuta prin crearea de noi rase de ovine (merinosul de Palas)
  
  
• Valul lui Traian - aflat la cateva sute de metri de iesirea din oras, este un monument istoric de o mare vechime, care consta dintr-o ridicatura de pamant, cu santul pe latura de nord. Acesta face parte din sistemul defensiv al celor trei valuri de aparare construite la inceputul epocii feudale.
  
  
• Valul lui Traian - comuna situata la 15 km vest de Constanta. In apropierea sa se afla rezervatia botanica si zoologica, situata pe raza comunei, pe Valul cel mare de pamant, construit in perioada stapanirii romane. Aceasta adaposteste specii rare din flora si fauna de stepa din trecut, disparute astazi de pe terenurile agricole din jur. Rezervatia a fost instituita in 1962.
  
  
• Basarabi (vechea denumire) - Murfatlar (acum) - situat la 19 km vest de Constanta, este renumit prin podgoriile sale, ale caror produse au primit numeroase premii internationale. Aici se afla Statiunea de cercetari viticole Murfatlar, infiintata in anul 1907, dar si muzeul vinului. Orasul este port pe Canalul Dunare - Marea Neagra. In imediata apropiere a localitatii, catre sud, se afla rezervatia Fantanita - Murfatlar si Ansamblul rupestru descoperit in versantul vaii Carasu.
• rezervatia floristica Fantanita - Murftlar situata la iesirea orasului cu acelasi nume, pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov, rezervatia propriu-zisa ocupa o suprafata de 19.7 ha, impreuna cu zona tampon ajungand la 66.4 ha. Zona protejata face parte din corpul de padure Murfatlar, a carei suprafata totala este de 641 ha. Ea a fost pusa sub ocrotire in 1962, datorita numarului mare de specii rare si endemice, in total adapostind peste 515 specii de plante de diferite origini (pontice, submediteraneene, balcanice, continentale, eurasiatice)
• ansamblul rupestru de la Basarabi - a fost descoperit intamplator, in 1957, de niste mineri care lucrau la exploatarea dealului de creta. Ansamblul cuprinde 6 bisericute (paraclise funerare) cu planuri identice cu cele ale bisericilor din zid, cripte, galerii de comunicatie (in interiorul carora s-au gasit numeroase schelete omenesti), toate sapate in creta. In interiorul acestora, peretii au fost decorati cu picturi si numeroase inscriptii. Cosntructiile au fost realizate in secolele IX - XI si au o valoare istorica deosebita. Accesul publicului in pesteri este interzis, datorita friabilitatii foarte mari a rocilor in care a fost sapat complexul, in prezent ansamblul fiind protejat prin mai multe constructii.
• Valea Carasu - strabate transversal Dobrogea, de la vest la est, pana la Constanta. Denumirea este de origine turceasca si se traduce "Apa neagra". In lungul sau a fost construit Canalul Dunare - Marea Neagra.
• Cobadin - situata la 38 km de Constanta, este una dintre cele mai mari comune din judetul Constanta, cu o importanta comunitate turca.
• Deleni - situata la 20 km vest de Cobadin, detine importante cariere de calcare cristalizate, care au fost utilizate la reconstructia Monumentului de la Adamclisi si sunt solicitate, in general, pentru calitatile lor estetice. Tot de aici, din carierele aflate la 1.5 km distanta catre sud-vest, romanii au exploatat clacarele din care au construit monumentul.
• Sipotele - sat apartinand comunei Deleni, este cunoscut prin practicarea uni joc romanesc stravechi - Calusul dobrogean. In apropierea satului se afla padurea satului, in care a fost instituita rezervatia floristica Sipotele, in acre este ocrotit bujorul romanesc.
• Adamclisi - comuna situata la 5 km vest de comuna Deleni, este cunoscuta pentru obiectivele istorice deosebite. Aici se gasesc:

- Monumetul triumfal "Tropaeum Traiani", ridicat intre anii 106 - 109, dupa victoriile romanilor asupra dacilor.

- Muzeul arheologic, aflat in centrul satului, legat de monument printr-o alee, adaposteste piesele care provin de la monument, dar si pe cele scoase in urma sapaturilor realizate la cetate.

- Cetatea Tropaeum Traiani, situata in sud-vestul comunei Adamclisi, pe valea Urluia, construita odata cu monumentul, intre anii 106-109, pe locul unei vechi asezari geto-dace.

• Ion Corvin - situat

Principalele oraşe sunt: Constanţa, Tulcea, Medgidia si Mangalia, precum şi întreaga salbă de staţiuni balneo-climaterice şi de vacanţă situate pe malul Mării Negre, cum sunt:

- Mamaia

- Eforie Nord

- Eforie Sud

- Costineşti

- 23 August

- Neptun

- Saturn

- Olimp

- Jupiter

- Venus

- Cap Aurora

- Mamaia Sat

- 2 Mai

- Vama Veche

precum şi numeroase sate de vacanţă destinate vacanţelor şi perioadelor de relaxare.

Dobrogea este mărginită în partea de nord-est de frumosul habitat al Deltei Dunării. De asemenea, pe teritoriul statului Bulgar, regiunea deţine numeroase staţiuni de vacanţă renumite pentru calităţile curative şi posibilităţile de relaxare.

Podgoriile Dobrogei

• Podgoria Murfatlar

- face parte din Regiunea VI – Colinele Dobrogei

- are centre viticole la: Murfatlar, Medgidia, Cernavoda, Adamclisi, Chirnogeni, Mangalia

O podgorie ce dateaza de la inceputul secolului XX (1907), cand primele soiuri de struguri din vestul Europei au fost aclimatizate si plantate, aceasta fiind unica solutie de revenire in urma dezastrului plyloxerei din 1884. Specialistii vremii, incercand sa refaca viile distruse din filoxera in ultimile decenii ale secolului XIX, au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile frantuzesti Chardonnay, Clairette, Pinot Gris, Pinot Noir, Foile Blanche si Malvoisie.

Marii precursori ai viticulturii romanesti George Nicoleanu si Vasile Brezeanu au gasit la Murfatlar, conditii de clima si sol asemanatoare cu cele din regiunea Champagne – Franta. Astfel s-a format aici un centru de producere a vinurilor spumante, produsul purtand sugestiv numele de „ Lacrima lui Ovidiu”, centru care a functionat in perioada 1913 – 1916.

Experienta si practica au aratat insa ca sortimentul cultivat in conditiile climatice din centrul Dobrogei nu este favorabil obtinerii vinurilor spumante. Concentratiile mari de zaharuri in must, ca urmare a climatului secetos si a solului calcaros, au creat posibilitatea realizarii unor vinuri demidulci si dulci naturale, originale, care s-au afirmat cu usurinta in timp, la concursuri internationale si nationale.

Podgoria Murfatlar cuprinde urmatoarele centre viticole: Cernavoda, Medgidia, Murfatlar si segmentul Valu lui Traian, Poarta Alba, Siminoc, Valea Dacilor.

Solul principal arid si calcaros, clima continentala excesiv de uscata cu veri foarte calduroase, toamne lungi si insorite, ploile in principal in timpul primaverilor (mai-iunie) si toamna (noiembrie-decembrie) asigura o coacere uniforma a struguriloe si, in unii ani, o supraparguire din cauza unei ciuperci ce conduce la o supra concentratie de zahar in struguri, un factor esential de producere a vinurilor natural licoroase.

Efectul benefic al microclimatului generos al regiunii se regaseste in inalta calitate a strugurilor, materia prima ce ofera vinurilor calitati organoleptice remarcabile si un spectru coloristic bogat, de la verde auriu, la auriu chihlimbar pentru vinurile albe si rosu granat cu reflexe rosii rubinii pentru vinurile rosii.

Structura varietatilor de vin ale podgoriei Murfatlar curprinde aproximativ 70% vinuri albe din urmatoarele soiuri: Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Italien Riesling, Traminer, Muscat Ottonel si vinul special dulce „Lacrima lui Ovidiu”. Soiurile rosii sunt reprezentate de Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Feteasca Neagra.

Faptul ca vinurile Murfatlar sunt cunoscute in toata lumea este dovedit prin cele peste 200 de premii obtinute la concursurile internationale de specialitate (Ljubljana, Montpellier, Barcellona, Budapesta, Bruxelles, Montreal, Sofia, Tbilisi, Bucuresti etc) si de exporturile lor in aproape 20 de tari din SUA, Canada, Europa Occidentala, tarile scandinave si Japonia.

• Podgoria Ostrov

- face parte din „Regiunea viticola a Teraselor Dunarii”

- are centre viticole la: Ostrov, Oltina, Aliman, Baneasa 

Podgoria Ostrov este situata in sud-vestul Dobrogei, pe malul drept al Dunarii. Este o podgorie traditionala, renumita pentru cultura strugurilor de masa. Plantatiile sale de vie se intind pe o suprafata de 1600 ha si este specializata atat in vinuri rosii de inalta calitate precum: Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Syzrach si Rebo, dar si vinuri albe, respectiv Muscat Ottonel, Riesling italian, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca  Alba, Feteasca Regala si Cramposie.

Una din preocuparile specialistilor podgoriei Ostrov au in vedere infiintarea unui muzeu al vinurilor care va creste interesul turistic pentru aceasta zona.

Portul Constanta - era cunoscut inca din antichitate, desi la acea vreme dimensiunile sale erau modeste.

El oferea insa un adapost impotriva furtunilor pentru corabiile care poposeau aici si conditii de incarcare si descarcare a corabiilor, cat si de depozitare a produselor. Abia din secolul XII, navigatorii genovezi isi extind aria de influenta in Marea Neagra, incepand sa foloseasca portul Constanta ca principal centru de schimb. 

In urma lucrarilor de reamenajare a portului, sub conducerea inginerului Anghel Saligny, portul Constanta urma sa ajunga la o suprafata de 157 ha, cu o lungime totala a cheiurilor de 7010 m si diguri in lungime totala de peste 3000 de metri.

Conditiile naturale favorabile si extinderea deosebita a traficului de marfuri prin portul Constanta, au determinat realizarea lucrarilor de extindere a portului prin construirea noului port Constanta-Sud - Agigea, in prelungirea celui existent.

Canalul Dunare - Marea Neagra debuseaza chiar in interiorul noului port, ceea ce permite fluidizarea preluarii traficului de marfuri catre centrul Europei.

Noul port Constanta-Sud are o incinta cu o suprafata de 2460 ha, el ocupa un front litoral de aproximativ 6500m si se extinde catre larg pe circa 4 km. 

Prin portul Constanta se realizeaza in prezent mai mult de jumatate din exporturile tarii si o mare din importuri.